joi, 26 februarie 2009
....
Va cer mii de scuze ca nu am mai scris.Am fost destul de ocupata in tot acest timp si pur si simplu nu am mai stiut ce sa scriu.Parca inspiratia mea si`a luat zborul.Am revenit,cine stie ce o sa scriu in continuare.Multumesc pentru intelegere.Paaaaa !!
sâmbătă, 7 februarie 2009
Teama

Teama...teama in fata unei pagini albe care trebuie mazgalita de cuvinte,cuvinte ale caror sens cei din exterior nu vor reusi poate sa`l culeaga cu adevarat.Aceasta neliniste la tot ce inseamna nou,prima experienta.Este ca un vis din care te trezesti tulburat,entuziasmat de ce se poate intampla.De curajul tau...nici nu mai aduc vorba.Atunci cand simti ca esti la sfarsit,ca totul s`a terminat,deschizi usa si realizezi ca mai sunt si altele in spatele ei.Nu ar trebui sa lasam teama sa ne invinga curajul,dar uneori o facem si regretam dupa aceea.De cele mai multe ori ti`e teama parca de tine si regreti.Te plangi pe tine insuti.Nu are nici un efect.Si suntem goi,si ne cuprinde teama.
A spune ca nu iti este teama...te face fie snob,fie cel mai mare mincinos.orice teama...are un varf de ac ascuns pe undeva.
Intrebarea finala ar fi...
"Ultima oara cand ai esuat,te-ai oprit pentru ca ai gresit sau ai gresit pentru ca te-ai oprit ?"
vineri, 6 februarie 2009
Bautura si Tutun

Se facuse tarziu.Era trecut de 10.Intr`un bar steatea o pustoaica de vreo 15 ani cu o sticla de bere intr`o mana si tigarea in cealalta.Era trista,se vedea.Dupa vreo 2 ore se ridica i`a o sticla de wiski si pleaca.Simtea ca nu se mai poate tine pe picioare si se aseaza la lumina unui felinar.Isi aprinde o tigare,desface sticla si nu se mai opreste pana nu da pe gat mai mult de un sfert din ea.Nu trecura mult timp si aparura o gasca de vagabonzi,beti si drogati.Nu ezita nici o clipa sa intre in vorba cu ei(poate pe moment nu stia in ce incurcatura se baga).Acestia o luara si o dusera intr`o incapere ca nici acoperisi calumea nu avea.Incepura sa o dezbrace.Ea nu isi dadea seama ce se petrece ,dar cu toate astea se zbatea...numai ca nu avea destula putere fata de aia care salivau dupa trupul ei.O lasara dezbracata si o asezara pe o masa.O priveau si radeau ca porci,dar rasul lor se auzea pana afara la cat de idioti erau.Un batran intra incet fara sa distraga nici o atentie.Vazand`o pe Felicia,vecina de bloc,fara sa mai stea pe ganduri suna la politie si la parintii acesteia.Baietii erau de mult cautati de politie si culmea aveau numai 19 ani.De aici nu cred ca mai trebuie sa continui.Va dati seama singuri...Bautura si tutun.
joi, 5 februarie 2009
Un nou inceput

Poate ca nu sunt cum ma cred alti.Poate ca uneori o iau pe un alt drum si nu ma gandesc la consecinte.Poate cred ca totul e posibil si orice se poate implini numai cu o apasare de buton.Poate ca asta sunt eu si poate ca nu o sa ma schimb (sau da).Vreau sa o iau de la capat.Stiu ca o sa`mi fie greu si stiu ca nu o sa ma acomodez prea repede cu noua "eu",dar poate e mai bine asa.Uneori simt ca nu am ce cauta in lumea asta.Ca unii ma considera un nimic si poate asta sunt pentru ei.Nu am multi prieteni,si nici nu imi trebuie.Sunt putini ,dar buni.
Si poate ma apreciaza asa cum sunt,cu bune si rele...dar nu e de indeajuns.Un nou inceput poate o sa ma schimbe si o sa capat mult mai multa incredere in mine insumi.Cred ca sunt in plus si cred ca i`am indepartat pe toti cu atitudinea mea idioata.Nu m-am gandit nici o clipa la ce se poate intampla.Stiu...uneori (poate mereu) ma comoport foarte ciudata si nu cred ca m-a poate intelege cineva.Am o atitudine pe care pana acum (cel putin asa cred) nu o aveam si asta m-a schimbat indeajuns de mult in cat sa imi dau seama ca am ajuns prea departe si nici macar nu mi-a trecut prin minte acest lucru.Am pierdut prea mult.Pentru ce ?...Pentru nimic.Pentru ca nu mi-am dat seama din timp.Vreau sa ma intorc de unde am plecat...Vreau un nou inceput.
Speranta

Stateam in fata ei.Nu o mai vazusem de cand am plecat din oras.Asteptam sa spuna ceva numai ca a tacut si m-a lasat pe mine sa incep primul,dar...nu stiam ce zic.Vroiam sa ii spun ca mi`a fost dor de ea si m-a gandeam in fiecare seara in subsolul in care stateam ultima noastra discutie.Imi parea atat de rau ca ne-am certat.Nu am putut spune nimic din toate astea,asa ca a plecat cu lacrimi in ochi .Ii auzeam suspinul si pasii cum urca sper biblioteca .Am fugit dupa ea.Am incercat sa o iau in brate numai ca a respins toate atingerile mele.Eram disperat.Nu stiam cum sa o fac sa inceteze, sa nu mai planga si sa incerce sa discutam macar cateva minute. Era suparata,stiam asta numai dupa cate prostii ii spusesem cand am plecat.Am fost un tampit.Nu stiam daca ma va ierta .Vazusem ca nu vrea sa discute asa ca mi-am plecat capul m`am intors spre usa si am plecat.Acum stau intins in pat si ma gandesc la tine.Oare ti-ai gasit pe altcineva.Oare m-ai uitat ?Au trecut 3 luni de cand nu ne`am mai vazut,dar cu toate astea eu inca o iubesc.Sper sa ne intalnim candva numai pentru o clipa.Sa te mai vad odata.Sper..sper din tot sufletul ca inca te gandesti la mine...Sper
Abonați-vă la:
Postări (Atom)